Abordarea noastră
Fiecare caz de GIST necesită o planificare individuală.
Evaluăm localizarea și dimensiunile tumorii, riscul unei evoluții maligne, posibilitatea îndepărtării radicale și necesitatea terapiei țintite preoperatorii sau postoperatorii. Tratamentul este planificat de o echipă multidisciplinară.
Ce este GIST al intestinului subțire?
GIST este o tumoră care provine din celulele stromale ale peretelui intestinal, nu din mucoasă.
Cel mai frecvent este localizată:
- în jejun
- în ileon
- mai rar — în duoden
Tumorile pot fi atât formațiuni mici, asimptomatice, cât și tumori mari, cu risc ridicat de metastazare.
De ce apare GIST?
Principala cauză sunt mutațiile genelor care reglează creșterea celulelor, cel mai frecvent:
- KIT
- PDGFRA
În majoritatea cazurilor GIST apare sporadic, fără predispoziție ereditară.
Simptome
În stadiile incipiente simptomele pot lipsi.
Manifestări posibile:
- durere abdominală
- hemoragie intestinală
- anemie
- o formațiune palpabilă
- slăbiciune
- ocluzie intestinală
- perforație intestinală (rar)
- descoperire întâmplătoare la CT sau RMN
Când trebuie să consultați medicul
Consultația este recomandată dacă:
- a fost depistată o tumoră a intestinului subțire
- a fost stabilit diagnosticul de GIST pe baza biopsiei
- există semne de hemoragie sau anemie
- tumora crește
- este necesară stabilirea tacticii optime de tratament
Cum se stabilește diagnosticul?
Pentru stabilirea diagnosticului se folosesc:
- consultația chirurgului oncolog
- tomografia computerizată cu substanță de contrast
- rezonanța magnetică, la indicație
- metodele endoscopice în tumorile duodenale
- biopsia (la indicație)
- examenul histologic și imunohistochimic (CD117, DOG1, CD34 și alți markeri)
- testarea genetică moleculară, la indicație
Cum se tratează?
Principala metodă de tratament a GIST localizat este îndepărtarea chirurgicală radicală a tumorii.
În funcție de situația clinică se pot aplica:
- rezecția segmentară a intestinului subțire
- rezecția laparoscopică
- operațiile deschise pentru tumorile mari
- terapia țintită preoperatorie (imatinib), la indicație
- terapia țintită adjuvantă postoperatorie
- tratamentul formelor metastatice ale bolii
Tratamentul chirurgical
La MSI efectuăm:
- rezecția radicală a GIST al intestinului subțire
- operații laparoscopice la pacienți selectați
- operații deschise pentru tumorile local avansate
- rezecții combinate în caz de invazie a organelor vecine
- operații pentru recidive și anumite forme de boală metastatică
În timpul operației se acordă o atenție deosebită îndepărtării tumorii fără lezarea capsulei acesteia, unul dintre principiile esențiale ale tratamentului GIST.
Recuperarea după tratament
După operație se aplică protocoalele moderne ERAS, care permit refacerea mai rapidă a funcției intestinale și scurtarea spitalizării.
Tratamentul ulterior se stabilește individual, în funcție de riscul de recidivă și de rezultatele examenului histologic și ale testării moleculare.
De ce să alegeți MSI
- Specializare în chirurgia oncologică a aparatului digestiv
- Respectarea ghidurilor internaționale ESMO și NCCN
- Abordare multidisciplinară
- Tehnologii laparoscopice moderne
- Tratamentul complex al GIST, inclusiv cu terapie țintită
- Protocoale de recuperare accelerată (ERAS)
Întrebări frecvente
GIST este o tumoră malignă cu grade diferite de agresivitate. Riscul de recidivă depinde de dimensiunea tumorii, numărul de mitoze, localizare și de eventuala ruptură a tumorii.
Chimioterapia clasică este practic ineficientă în GIST. La indicație se folosește terapia țintită cu medicamente care blochează mutațiile KIT sau PDGFRA.
În majoritatea cazurilor — nu. GIST dă foarte rar metastaze în ganglionii limfatici, de aceea limfadenectomia standard de obicei nu se efectuează.
Da, dacă dimensiunile și localizarea tumorii o permit. Alegerea finală a abordului se face individual.
Prognosticul depinde de riscul de recidivă și de stadiul bolii. În cazul îndepărtării complete a unei tumori localizate și al alegerii corecte a terapiei țintite, la indicație, rezultatele tratamentului sunt foarte bune, iar majoritatea pacienților au o supraviețuire îndelungată fără recidivă.